Marie Curie Sklodowska (1867-1934) |
sursă imagine: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/c/c2/Marie-Curie.jpg
Marie Curie a fost o fiziciană şi chimistă franceză, de origine poloneză, laureată a premiului Nobel pentru fizică in 1903, împreună cu soţul său, Pierre Curie, pentru studiul radioactivităţii spontane şi descoperirea radiului şi poloniului.
Marie Curie îşi face studiile universitare la Sorbona, între 1891-1894, unde şi-a luat licenţa în fizică, fiind clasificată prima în seria ei. În anul următor îşi ia licenţa în matematică, fiind clasificată a doua din serie. Dupa terminarea studiilor universitare a lucrat în laboratorul profesorului G. Lippmann (viitor laureat Nobel pentru fizică) la teza sa de doctorat, având ca subiect studiul radiaţiilor uraniului. În această perioadă îl cunoaşte pe viitorul ei soţ, Pierre Curie, cu care are două fete: Irene, viitoare savantă, căsătorită cu F. Joliot, distinşi cu premiul Nobel pentru chimie în 1935 şi Eve, viitoare ziaristă, scriitoare, pianistă, căsătorită cu H.R. Labouisse, viitor laureat Nobel pentru pace în 1965.
Cei doi încep cercetările în domeniul radioactivităţii, descoperind împreună noi elemente radioactive: poloniul şi radiul. Pentru aceste cercetări primesc premiul Nobel pentru Fizică în 1903.
În 1906, dupa moartea soţului ei, Marie Curie a fost aleasă succesoarea lui la catedră, devenind prima femeie titularizată profesoară la Sorbona. În 1914 este numită directoarea Institutului de radiu, unde continuă munca de cercetare, şi în 1910, după mulţi ani de efort, reuşeşte să izoleze radiul metalic. În anul următor primeşte al doilea premiu Nobel , pentru chimie, fiind singura savantă care a primit două premii Nobel în două domenii ştiinţifice diferite.
Marie Curie a murit din cauza leucemiei cauzate de contactul îndelungat cu substanţele radioactive cu care a lucrat fără să-şi fi luat nicio măsură de protecţie.
Curiozitatea intelectualăpentru necunoscut a lui Marie Curie a deschis drumul comunităţii ştiinţifice spre noi universuri, marcând un pas important pentru viitorul cercetării în fizică.
“Nimic în viaţă nu trebuie temut, ci doar înţeles. Acum este momentul să înţelegem mai mult şi să ne temem mai puţin”
L'isotopie et les éléments isotopes |
Les progrés de la physique moléculaire : conférences faites en 1913-1914 |
Radioactivité : Vol. 1 |
Radioactivité : Vol. 2 |
© 2023 Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu" Iaşi I Termeni şi condiţii