expoziţia temporară | 7 – 11 noiembrie 2022
Sediul central al Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu”, Str. Păcurari nr. 4, etajul I

prima paginăvalori emblematice


Cazania lui Varlaam  Cazania lui Varlaam
Cazania lui Varlaam  Cazania lui Varlaam
Cazania lui Varlaam  Cazania lui Varlaam
Cazania lui Varlaam  Cazania lui Varlaam

Cazania lui Varlaam, Iaşi, Tip. Mănăstirii Trei Ierarhi, 1643 – prima carte tipărită în limba română în Moldova în secolul al XVII-lea

 

„Carte românească de învățătură” sau „Cazania” lui Varlaam este prima carte tipărită în limba română în Moldova, după ce domnitorul Vasile Lupu aduce presa tipografică de la Kiev şi o instalează la Mănăstirea Trei Ierarhi din Iași. Mitropolitul Varlaam (1580-1657) are meritul de a fi adunat, revizuit și editat vechile cazanii traduse din grecește sau slavonește, care circulau în Țările Române în manuscris. Considerată de Nicolae Iorga drept opera cea mai populară a epocii noastre vechi, care a contribuit la dezvoltarea limbii române literare, „Carte românească de învățătură” s-a bucurat de o largă răspândire, circulând în toate cele trei provincii româneşti (Moldova, Muntenia şi Transilvania), dar şi în ţările vecine (Polonia, Ucraina, Ungaria).
„Carte românească de învățătură” ocupă în cultura română un loc similar cu cel al „Bibliei” lui Luther din cultura germană. Din 1643 și până în prima jumătate al secolului al XX-lea au apărut 15 ediții. Cazania lui Varlaam continuă să se bucure și astăzi de un mare interes, ocupând un loc meritoriu în toate tratatele de istorie a literaturii române și a cărții românești vechi, iar exemplarele ajunse până în zilele noastre sunt veritabile piese de colecție.

Vasile Lupu, domn cult cu ambiții mari, ținea să ridice în Iașii săi, în care grădinile pline de trandafiri, garoafe, iasomii și crini stârneau admirația patriarhilor din Răsărit, lucrări de artă și așezăminte de cultură care să-i înveșnicească numele (N. Cartojan, Istoria literaturii române vechi, vol. 2, 1942, p. 110). Iubitor de carte și școală, domnitorul Vasile Lupu înființează în Iași, la strălucita sa ctitorie de la Trei Ierarhi, un colegiu și o tipografie, proiecte la care se asociază și Mitropolitul Varlaam. Acesta îi cere mitropolitului Petru Movilă al Kievului o tiparniță așa cum exista la Academia Movileană din Kiev. Tiparnița adusă de la Marea Lavra Peceska este instalată la Mănăstirea Trei Ierarhi. Cea mai importantă tipăritură apărută aici este „Cazania”, o lucrare monumentală care cuprinde predicile la duminicile de peste an și la sărbătorile sfinților precum și la praznicele impărătești. În precuvântare domnitorul Vasile Lupu menționează că se oferă „acest dar limbii românești, carte pre limba românească, întăiu de laudă lui Dumnezeu, după aceia, de învățătură și de folos sufletelor pravoslavnici”.
„[…] Căt au fost învățănd mai demultă vreame, acmu nice atăta nime nu învață pentr-acea de nevoe mi-au fost, ca un datornic ce sint lui Dumnedzău cu talantul ce mi-au dat să-mi poci plăti datoriia macar decăt pănă nu mă duc în casa cea de lut a moșilor miei, adunat-am diîn toți tălcovnicii sventei Evanghelii besearicii noastre și deac-am scris, arătat-am măriei sale pravoslavnicului domn Io Vasilie Voivodul cu mila lui Dumnedzău Domnul Țărăi Moldovei, măriia sa ca un domnu creștin și blagocestiv și iubitoriu de besearică grijind ca un stăpân bun de folosul oilor lui Hristos nu numai pentru ceale trupești, ce și pentru ceale sufletești de unde săngur Dumnedzău, cu măna Sa cea putearnică au arătat măriei sale spre acesta lucru îndereptătoriu prea osvențitului părirte Petru Moghila fecior de domnu de Muldova, Arhiepiscop și Mitropolit Kievului, Haliciului și a toată Rosiia, carele pre pofta măriei sale, au trimis tipariul cu toate meșterșugurile căte trebuesc spre care lucru măriia sa domnul ce scrie mai sus Io Vasilie Voevodul cu darul lui Dumnedzău domnul Țârăi Moldovei, cheltuială nesocotită spre tot lucrul tipăriei au dat, și așea cu darul lui Dumnedzău după început am vădzut și svrășitul.” (Precuvântare)

Lucrarea a fost tipărită într-un tiraj de circa 1000 de exemplare. Conține 506 file, format mare, cu litere negre și roșii, fiind bogat ilustrată cu 56 de xilogravuri reprezentând scene biblice și chipuri de sfinți, frontispicii bogat decorate, inițiale ornamentate, podoabe de final și viniete. Plăcile de gravură, lucrate de un celebru artist rutean, Ilia, au fost aduse tot de la Kiev (N. Cartojan, Istoria literaturii române vechi, vol. 2, 1942, p. 111).
După „Cazania” din 1643 (care apărea la un an după cea de la Govora), Mitropolitul Varlaam a imprimat la Iași, în 1644, „Șapte Taine ale Bisericii”. În 1645 se tipărește la Mănăstirea Dealu „Carte care se cheamă răspunsul împotriva catehismusului calvinesc”, lucrare polemică redactată de Varlaam însuși în scopul consolidării ortodoxiei românești amenințate în Transilvania de presiunea protestantismului calvin. În 1646, apărea la Iași ultima carte a tiparniței domnești: „Carte românească de învățătură de la Pravilele împărătești”, după care a urmat o lungă perioadă de întrerupere a activității tipografice, până în 1679, când Mitropolitul Dosoftei imprimă „Dumnezeiasca Liturghie”.


Carte romănească de învățătură dumenecele preste an și la praznice înpărătești. Și la Svănți Mari. Cu zisa și cu toată cheltuiala lui Vasilie [Lupu] Voivodul și Domnul Țărăi Moldovei. Di în multe scripturi tălmăcită. Di în limba sloveniască pre limba romeniască. De Varlam Mitropolitul de Țara Moldovei în tipariul domnesc. În mănăstirea a Trei Steli, în Iași. De la Hristos 1643.

Sus