Simeschy 130 | Opera | Corespondenţă

„Cărțile cele mai bune sunt acele pe care cei care le citesc cred că le-ar fi putut face.” (Pascal)

„Din înțelepciune provin trei lucruri: gândire justă, vorbire fără greș și acțiune dreaptă.” (Democritus)

„Literatura este fragmentul fragmentelor; numai o parte infimă din ceea ce s-a întâmplat și s-a spus a fost scris; iar din ce s-a scris, numai o parte infimă s-a păstrat.” (Goethe)

„Între toate bunurile, știința se spune că este bunul suprem; pentru că ea nu poate fi luată, e fără preț și nepieritoare.” (Hitopadeça)

„Pentru a răzbi în lume, este nevoie să luăm cu noi o mare provizie de prudenţă şi de indulgenţă.” (Schopenhauer)

„Furtuna nu dezrădăcinează iarba moale, ce se apleacă în toate părţile; ea vatamă numai copacii înalţi.” (Panciatantra)

„Omul nu ştie ce nenorociri sunt mai presus de puterea lui de a răbda, până nu le încearcă.” (Goldsmith)

„Scopul principal al religiei nu e de a introduce pe om în cer, ci cerul în om.” (Lubbock)

„Om mare este acela care, în mijlocul mulţimii, păstrează cu blândeţe desăvârşită seninătatea singurătăţii.” (Emerson)

„Zilele sfârşesc cu apusul, iar noaptea înstelată cu răsăritul. Sfârşitul bucuriei este totdeauna întristarea, sfârşitul întristării totdeauna bucuria.” (Mahābhārata)

„Sunt mulţi oameni înţelepţi care au sufletul tainic şi înfăţişare străvezie.” (Bacon)

„Trebuie să trăim astfel ca şi cum am trăi în văzul lumii; să gândim astfel ca şi cum cineva ar putea privi în adâncul cugetului nostru.” (Seneca)

„În fericire ca şi-n nefericire caracterul celor aleşi rămâne acelaşi.” (Panciatantra)

 

(Th. Simenschy, Un dicționar al înțelepciunii. Cugetări antice și moderne. Ediția a II-a îngrijită de Cicerone Poghirc, Iași, Editura Junimea, 1979)

Sus