„Apariţia lui [Petru Bogdan] în ştiinţa românească a fost pregătită de înaintaşii săi în domeniul ştiinţelor fizico-chimice. El poate fi socotit în mod egal ca elev al lui Petru Poni şi al lui Anastasie Obregia, profesori de chimie la Universitatea din Iaşi, după cum poate fi considerat ca elevul lui Dragomir Hurmuzescu, profesorul de fizică care l-a apreciat ca pe un discipol capabil şi i-a încredinţat în tinereţe postul de conservator al Cabinetului de Fizică sau de suplinitor al Catedrei de Căldură şi Electricitate şi căruia i-a devenit, mai târziu, un sprijin în înfiinţarea Institutului Electrotehnic Iaşi. Adevărata sa structură de savant i-a format-o însă extraordinara conjunctură favorabilă de la Berlin şi Leipzig [...]. Ca profesor, s-a ilustrat printr-o metodă vie de predare, prin claritate, inventând demonstraţii noi, accesibile pentru toate minţile, prin dorinţa de a-i ridica pe tinerii în care observa scântei de inteligenţă. Ambiţia pe care o nutrise în tinereţe pentru ridicarea, din toate punctele de vedere, a propriei sale persoane, a nutrit-o mai târziu pentru ridicarea tinerilor care-i erau încredinţaţi spre educare; se poate spune că a fost un luptător câteodată în avans faţă de contemporanii săi”.

Elena Bogdan, fragment din Petru Bogdan (1873-1944). Savantul, profesorul şi cetatea / Elena Bogdan, Iaşi, Polirom, 2018.

„Timp de mai mulţi ani, întreaga administraţie a Universităţii a căzut în sarcina lui. Când voia să se retragă, Senatul Universităţii îi făcea imediat o rugăminte scrisă, să mai continue până la sfârşitul anului şcolar sau până la începutul celuilalt... [...] Ca rector, în acea epocă, se ocupa de relaţiile Universităţii cu străinătatea, dar şi de toate problemele de planificare, de finanţe şi de gospodărire privitoare la Universitate [...]. O acţiune urmărită cu pasiune în această calitate a fost construirea anexei Universităţii, a aripii noi care să servească Facultăţilor de Litere şi Drept şi unor secţii ale Facultăţii de Ştiinţe. «Palatul Universităţii» (aripa veche) fusese construit într-un timp record, în doar patru ani (1893-1897), în timpul rectoratului lui Nicolae Culianu. [...] Anii treceau şi clădirea se ridica încet. În 1939, Petru Bogdan tot mai alerga la Bucureşti revendicând fonduri pentru terminarea ei, pentru finisarea interioarelor, amenajarea laboratoarelor, a rectoratului, joncţiunea cu clădirea veche”.

Elena Bogdan, fragment din Petru Bogdan (1873-1944). Savantul, profesorul şi cetatea / Elena Bogdan, Iaşi, Polirom, 2018.

„În România, istoria chimiei fizice începe odată cu publicarea de către Petru Bogdan a lucrărilor sale ştiinţifice de-a dreptul în mari jurnale internaţionale, în jurul anului 1900. În 1915, la Facultatea de Ştiinţe din Iaşi ia fiinţă prima Catedră de Chimie fizică din România. Rezultatele cercetărilor lui Bogdan şi ale elevilor săi, printre care s-au aflat, de exemplu, Horia Hulubei, Raluca Ripan, Theodor V. Ionescu, Radu Cernătescu, Alexandru Cişman, rezultate obţinute în laboratoarele modeste de care dispunea catedra, au fost recunoscute internaţional şi confirmate, în decursul deceniilor următoare, de evoluţia disciplinei chimiei fizice”.

Gelu Bourceanu, fragment text Coperta IV,
în Elena Bogdan, Petru Bogdan (1873-1944). Savantul, profesorul şi cetatea, Iaşi, Polirom, 2018.

„Petru Bogdan a fost un intelectual care a prezentat – lucru rar – un admirabil echilibru şi o fericită alianţă între calităţile solide ale omului de ştiinţă, darurile admirabile ale profesorului şi acţiunea devotată pentru instituţii. În câmpul Ştiinţei, Petru Bogdan a fost primul Român care s’a specializat şi a lucrat în domeniul nou al Ştiinţei de Chimie-fizică. Crescut la şcoala lui Petru Poni şi a lui Wilhelm Ostwald, el a deschis un nou capitol în istoria ştiinţelor româneşti, predând învăţământul Chimiei-fizice la prima catedră înfiinţată pentru el şi pentru această disciplină nouă, la Universitatea din Iaşi”.

D. Gusti, „Petru Bogdan”, în Revista Fundaţiilor Regale, Anul XI, Nr. 8, august 1944.

© 2023 Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu" Iaşi I Termeni şi condiţii

Webmail I Lista de discuţii Biblos