Creanga 185

expoziţii virtuale

„Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu, când mă gândesc la locul naşterii mele, la casa părintească din Humuleşti, la stâlpul hornului unde lega mama o şfară cu motocei la capăt, de crăpau mâţele jucându-se cu ei, la prichiciul vetrei cel humuit, de care mă ţineam când începusem a merge copăcel, la cuptiorul pe care mă ascundeam, când ne jucam noi, băieţii, de-a mijoarca, şi la alte jocuri şi jucării pline de hazul şi farmecul copilăresc, parcă-mi saltă şi acum inima de bucurie!”

Povestitor neîntrecut în har, Ion Creangă este unul dintre reperele literaturii române, geniul său dăinuind în timp prin scrierile devenite clasice: „Amintiri din copilărie”, „Povestiri”, „Povești”. Strămutat din Humuleștii Neamțului în „dulcele târg al Ieșilor”, Creangă a slujit vremelnic Biserica spre care păreau să-l îndrume Școala de catiheți de la Fălticeni și Seminarul de la Socola. Dar aceasta n-a fost decât un detur de la adevarata lui vocație – o dublă vocație: aceea de scriitor și de învățător. Creangă citadinul a rămas cu nostalgia vârstei de aur a copilăriei petrecute pe malurile Ozanei, la care s-a întors mereu, într-un fel sau altul: prin „Amintirile” și „Poveștile”, prin activitatea de învățător și povățuitor al copiilor, pentru care întocmește manuale primite cu mult entuziasm de bunul său prieten Mihai Eminescu.
Bonomul, anecdoticul, ironicul Creangă n-a fost doar „o bucată de humă însuflețită din Humulești”, cum spunea cu modestie despre sine, ci el a ilustrat în chip strălucit spiritualitatea românească. El este „o expresie monumentală a naturii umane în ipostaza ei istorică ce se numește poporul român, sau mai simplu, e poporul român însuși, surprins într-un moment de genială expansiune”. (G. Călinescu)

Expoziția de carte „Nu știu alții cum sunt...” aduce în fața publicului manualele institutorului Creangă, primele ediții ale operei acestuia, câteva texte cu corecturi aparținând scriitorului, pagini de manuscris și cărți poștale de epocă. Sunt expuse și ediții ale „Poveștilor” ilustrate de D. Stoica, Th. Kiriakoff, Noël Roni, Eugen Taru ș.a.

După moartea scriitorului, manuscrisele şi cărţile din biblioteca acestuia au avut un destin tragic, în mare parte fiind vândute sau încredințate comitetului însărcinat să publice operele complete ale lui Creangă, din care făceau parte Eduard Gruber, Gr. Alexandrescu şi A.D. Xenopol. Recuperate în timp prin munca asiduă a editorilor lui Creangă, volumele se găsesc astăzi în biblioteci și muzee. Dintre cărțile care i-au aparținut lui Creangă și care se află în colecțiile Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” amintim: Neofit Scriban, „Urziri istorice sau Curs metodic de istorie compus după un plan nou...” (Iaşi, Buciumul Român, 1851) şi volumul Vasile Alecsandri, „Poeziile populare ale românilor” (1866) care conține o însemnare a lui Creangă scrisă cu prilejul vizitei acestuia împreună cu V.G. Morţun, în 1887, la Mănăstirea Neamţului unde era internat Mihai Eminescu. Foarte importantă este povestirea „Moş Nichifor Coţcariul” (Iaşi, Tipografia Naţională, 1877), cu corecturi făcute de mâna lui Creangă, care au dat textul definitiv din ediţia operelor complete. Acest volum, precum și alte opere ale lui Creangă provin din biblioteca criticului și istoricului literar G. Ibrăileanu, căruia îi revine marele merit de a fi redescoperit, la începutul secolului trecut, opera lui Creangă.
Înainte de a fi creator de literatură, Creangă a fost învățător, în anii petrecuți la catedră revoluționând stilul de predare în școală. Este autorul primului abecedar în grafie latină, „Metodă nouă de scriere și cetire pentru uzul clasei I primară”, foarte apreciat în epocă. „Metodă nouă...”, cunoscută şi ca Abecedarul lui Creangă, a apărut la Iaşi în 1868 şi a avut 23 de ediţii succesive până în 1893. Încă din primii ani de activitate, la îndemnul lui Titu Maiorescu, Creangă începe să strângă material pentru un manual destinat învăţării scrierii şi citirii. Lucrarea a fost finalizată în 1867 şi propusă spre tipărire societăţii Junimea. Prima ediţie a fost publicată pe 8 iulie 1868, într-un număr de 4.000 de exemplare. Acesteia îi urmează o a doua ediţie, în noiembrie acelaşi an, într-un tiraj de 8.000 de exemplare. Imediat după prima apariţie, prin decizia Ministerului Instrucţiunei Publice şi al Cultelor, lucrarea a fost aprobată şi adoptată ca manual („carte didactică”) pentru clasa I din şcolile primare. Încurajat de succesul abecedarului, Creangă redactează şi alte lucrări didactice: „Învățătoriul copiilor”, „Carte de cetire în clasele primare de ambele secse”, „Povățuitoriu la cetire prin scriere după sistema fonetică” – considerată prima carte de metodică din ţară și „Geografiea județului Iași” – manual ce aduce o viziune diferită de predare a geografiei, foarte utilă pentru elevi.

În expoziție pot fi vizionate manualele lui Creangă.

Invăţătoriul copiilor. Carte de cetit în clasele primare de ambe secse cu litere şi slove cuprinzând învăţături morale şi instructive : Partea 2 / de C. Grigorescu, I. Creangă şi V. Receanu. - Ed. a 8-a. - Iaşi : Tipografia Naţională, 1888… vezi mai mult

Geografiea judeţului Iaşi / de institutorii V. Răceanu, Gh. lenăchescu şi I. Creangă. - Iaşii [Iaşi] : Tip. D. Gheorghiu, 1879... vezi mai mult

Povăţuitoriu la cetire prin scriere după sistema fonetică / de institutorii Gheorghe Ienăchescu şi loan Creangă. - Jassy [Iaşi] : H. Goldner, 1876…vezi mai mult

Metodă noŭă de scriere si cetire. Pentu uzul clasei I primară / de institutoriĭ: I. Creangă, C. Grigorescu, G. Ienăchescu, N. Climescu, V. Rĕceanu şi A. Simionescu. - Ediţia a 19-a. - Iaşi : Tipografia Naţională, 1886… vezi mai mult

Expoziția „Lumea poveștilor lui Creangă”, organizată în parteneriat cu Colegiul Pedagogic „Vasile Lupu” din Iași, Catedra de Arte Vizuale, reunește desene ale elevilor care oferă vizitatorilor propria lor viziune și interpretare plastică a operei lui Creangă. Sub îndrumarea doamnelor profesoare Andreea Vasluianu și Sorina Bârsan, elevii și-au propus să ilustreze scene memorabile din „Povești” sau din „Amintiri”, demonstrând imaginație și creativitate.

„Expoziția Lumea poveștilor lui Creangă oferă prilejul unei frumoase călătorii prin opera marelui scriitor, făcând cunoscută personalitatea complexă a acestuia și cu ajutorul artei plastice. Elevii Colegiului Pedagogic „Vasile Lupu” din Iași ilustrează fragmente din creațiile lui Creangă și realizează chiar portrete ale scriitorului, folosind diferite tehnici și mijloace de realizare, de la pensulație la hașur. Desenele reușesc să ne delecteze privirea atât prin compunerea armonioasă a spațiului plastic cât și prin culoare”. (prof. Andreea Vasluianu)

„În Creangă trăiesc credințele, datinile, obiceiurile, limba, poezia, filosofia poporului. Povestea valorează cât valorează talentul celui care povestește. Și Creangă a avut așa de mare talent, încât în toate poveștile sale oamenii trăiesc cu o individualitate și cu o putere de viață extraordinare”. (G. Ibrăileanu)

Fragmente din „Amintiri din copilărie” în lectura actorului Viorel Vârlan, moment organizat în parteneriat cu Teatrul pentru Copii și Tineret „Luceafărul” Iași.

Comparat adesea cu Rabelais, Perrault ori Anatole France prin tehnica cărturărească a ironiei disimulate, Creangă reprezintă „expresia unui suflet elementar și un spectacol natural dar mereu surprinzător al unei lumi arhetipale ce trăiește mai ales prin limbaj, prin plăcerea spunerii”. (George Călinescu)

Vernisajul va avea loc în ziua de 11 martie 2022, începând cu ora 11.00, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” Iași.
Expozițiile vor putea fi vizitate în perioada 11 martie – 11 aprilie 2022. Intrarea este liberă.

Eveniment organizat de Departamentul Colecții Speciale cu prilejul sărbătoririi a 185 de ani de la nașterea scriitorului Ion Creangă.

Sus