Ziua Culturii Naţionale marchează în acest an 173 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu, „omul deplin al culturii române”. Ca un omagiu adus poetului, al cărui destin s-a intersectat cu cel al bibliotecii din Iaşi și al cărui nume instituția îl poartă cu mândrie și demnitate, Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” desfășoară mai multe evenimente sub genericul „Eminescu 173”.
Expoziția „Eminescu ilustrat. Incursiune în istoria grafică a operei eminesciene”, realizată de Departamentul Colecții Speciale, este deschisă în perioada 13-31 ianuarie 2023, în sediul central al bibliotecii, în spațiul expozițional de la etajul I, și propune spre vizionare o selecție de ediții ilustrate ale creației lui Eminescu. Concepută ca o călătorie diacronică prin universul ilustrației de carte eminesciene, expoziția reunește pictori şi graficieni care au trecut prin filtrul propriei viziuni artistice opera „poetului nepereche”, de la cei dintâi – Leonard Salmen, Ary Murnu, Jean Steriadi, Camil Ressu, Al. Poitevin-Scheletti, Theodor Kiriakoff-Suruceanu – până la cei contemporani. Nu lipsesc ediţiile bibliofile, adevărate opere de artă, precum cele ilustrate de Mişu Teişanu, Aurel Bordenache, Ştefan Bouşcă, Ligia Macovei şi nici cărţile pentru copii şi tineret, înfrumuseţate de acuarelele şi desenele surorilor Florica şi Marcela Cordescu, Petre Vulcănescu, Maria Constantin, Elena Boariu-Opriş şi alţii.
„Eminescu invadează universul cu lumile sale – imperii stelare și imperii interstelare – le populează cu țări și popoare, ridică cetăți și palate, le decorează cu rîuri argintos înspumate, pe rîuri insule și-n insule lacuri având pe prunduri, argintării, și pe oglinzi alte insule, în insule grădini peste grădini și parcuri, aventura minții sale fiind una pe măsura sufletului său, vast și fast constructivă.” (Petre Popescu-Gogan)
Transpunerea grafică a creației eminesciene a început cu adevărat în perioada interbelică. „Adevărul literar și artistic” şi „Universul literar” publică în mod curent gravuri şi desene colorate însoțite de versuri din Eminescu, ilustrațiile fiind semnate de Mina Byk-Wepper, Victor Ion Popa, Hortansa Popescu, Stoica D., Ipolit Strîmbulescu, Mișu Teișanu și alții.
Până atunci au loc încercări mai curând modeste, limitate la vinietele decorative ale tipografilor. Totuși trebuie amintite două momente de excepție: desenele lui Pamphil Polonic la ediția a IV-a Maiorescu a Poesiilor lui Eminescu (1889), executate direct pe unul dintre exemplare, precum și alte 70 de „tablouri” realizate separat (P. Popescu-Gogan, Ecouri eminesciene în arta plastică, București, s.a., p. 31), și ediția Poeziilor îngrijită de I. Scurtu din 1910, ilustrată de Leonard Salmen cu desene în cărbune. Lui Salmen îi aparţine performanţa de a fi ilustrat toate poeziile lui Eminescu publicate în epocă. Desenele lui au circulat şi sub formă de cărţi poştale, însoţite de versurile pe care le ilustrau. El este primul grafician de profesie care organizează o expoziţie personală cu lucrări inspirate din Eminescu (1909), cu prilejul comemorării a 20 de ani de la moartea poetului.
Din anii 1919-1923 datează impunătorul ciclu al Luceafărului lui Mişu Teişanu, elevul lui Paciurea. Cele 22 de gravuri policolor realizate în stil Art Nouveau, cu o uşoară influenţă a stilului vechi japonez, au în centru o fiinţă fantastică, o pasăre măiastră cu cap de om, luciferic. Adevărată capodoperă, ciclul lui Teişanu se remarcă prin luxurianţa detaliilor şi a culorilor.
În 1929 apare o nouă ediţie Eminescu sub îngrijirea profesorului George Murnu, cuprinzând 50 de poeme şi 60 de ilustrații (12 acuarele şi peste 50 de desene), semnate de Ary Murnu, fratele profesorului. Ary Murnu este cel dintâi ilustrator care se apropie de opera eminesciană cu o paletă de culori în mână.
În 1939, la împlinirea semicentenarului morţii lui Eminescu, apare ediţia omagială a Municipiului Bucureşti, cu o postfaţă de Ludovic Dauş, directorul direcţiei culturale, şi bogat ilustrată de Jean Alexandru Steriadi, Camil Ressu, Al. Poitevin-Scheletti, Geo Zlotescu, G. Labin şi G. Ceglekoff. Şase artişti plastici dintre cei mai diferiţi sunt chemaţi să exprime plastic poezia eminesciană. Camil Ressu împodobeşte volumul cu trei lucrări în „cărbune, tempera şi indicaţii de ulei, pe carton”. Acvafortistul Poitevin-Scheletti adaugă două acuarele, iar Zlotescu, Labin şi Ceglekoff desene.
Cunoscut din anii ’20 ca artist scenograf, Theodor Kiriakoff-Suruceanu este invitat să ilustreze o ediţie ieşeană a Poeziilor lui Eminescu, editată de Gr. Scorpan şi apărută în 1943. Volumul conține 20 de gravuri originale, grandioase și armonioase. Această carte, „extrem de rară, este cea mai durabilă creație a artistului” (Virgil Olteanu, Ilustratori români 1850-2000. Repere bibliofile, București, 2000).
Al. Brătescu-Voineşti, fiul scriitorului cu acelaşi nume, deschide capitolul gravurii care s-a vrut creată ca ilustraţie de carte, înfrumuseţând ediţia Poeziilor îngrijită de G. Ibrăileanu. Deşi proiectat să apară în 1929, volumul vede lumina tiparului abia în 1941, fiind bogat ilustrată cu imagini care amintesc de pasiunea pentru vânătoare şi natură a lui Brătescu-Voineşti.
Aurel Bordenache este ales în 1944 de „Societatea de Artă Grafică Cartea Românească” să tălmăcească grafic o ediţie bibliofilă dedicată jubileului ei (1919-1944), o ediţie monumentală îngrijită de Menny Toneghin, tipărită în doua mii de exemplare pe hârtie Alfa-Română. Volumul de format mare numără 244 pagini şi cuprinde 24 din cele mai reprezentative poeme eminesciene, însoţite de 58 de lucrări grafice, între care 26 de planşe cu fotogravuri. Desenele lui Bordenache trase în tuş sau gravate în lemn ori metal dovedesc o înaltă măiestrie artistică.
Ieşeanul Ştefan Bouşcă – un alt spirit trăind în cultul lui Eminescu – a dat un volum impresionant de lucrări sub imperiul nemijlocit al creaţiei eminesciene. În 1937 a realizat primul ciclu pe teme eminesciene – 52 de guaşe la Făt-Frumos din lacrimă, în 1938 ciclul Luceafărul – 10 guaşe, gravate ulterior cu aur, în 1939 – 22 de guaşe la Strigoii, iar în 1940 – 10 guaşe la Cezara. Fascinant prin cromatică, ciclul Luceafărul apare câteva decade mai târziu, în 1983, într-o ediţie impunătoare, de mari dimensiuni, scoasă de ieşeni la centenarul poemului eminescian. Cu acelaşi prilej, în 1983, în celălalt capăt al ţării, la Timişoara, Vasile Pintea ilustrează o ediţie liliput cu 8 desene în peniţă, după ce, în 1972, realizase Luceafărul în strălucita ediţie trilingvă a lui Franyó Zoltán, îmbogăţind-o cu 12 desene în peniţă.
Mihai Eminescu, Luceafărul; ilustraţii de Eugen Ştefan Bouşcă, Iaşi, Junimea, 1984 |
Mihail Eminescu, Luceafărul; ilustrator: Mişu Teişanu, Bucureşti, Atelierele Societăţii „Luceafărul”, 1921-1923 |
M. Eminescu, Poezii; ediţie îngrijită de Gr. Scorpan, cu 20 de gravuri originale de Th. Kiriakoff-Suruceanu, Iaşi, Editura „Cartea Moldovei”, 1943 – Mortua est! |
Mihail Eminescu, Poezii; ilustraţii de A. Bordenache, ediţie bibliofilă îngrijită de M. Toneghin, Bucureşti, Cartea Românească, 1944 |
Între ediţiile ilustrate, un loc aparte îl ocupă cele pentru copii şi tineret, care se orientează mai mult spre acuarelă decât spre gravură: ediţiile din anii ’50 şi ’60 ilustrate de Ligia Macovei (Somnoroase păsărele), de surorile Florica Cordescu-Jebeleanu (Făt-Frumos din lacrimă) şi Marcela Cordescu (Făt-Frumos din lacrimă) sau cele din anii ’70, apărute la Editura Ion Creangă şi ilustrate de Maria Constantin (Revedere), Ileana Ceauşu-Pandele (Somnoroase păsărele) şi Petre Vulcănescu (Făt-Frumos din lacrimă). Singulară în arta sa, Elena Boariu-Opriş se apleacă şi ea asupra ilustrării Basmelor.
Începând cu anii ’60 apar preocupări de ilustrare a prozei lui Eminescu. Traian Brădean e primul mare explorator al prozei eminesciene, care ilustrează între 1963-1964 nuvelele şi basmele, folosind tehnica laviului, a suprapunerilor în straturi tuşului spălat şi înspumat.
Poate cea mai populară între ilustratorii eminescieni, Ligia Macovei şi-a dedicat 40 de ani universului eminescian. După guaşele la Călin-file din poveste din 1948 şi acuarela de la Somnoroase păsărele, artistic a dat, în 1964, cea mai impunătoare ediţie ilustrată a Poeziilor cu textul stabilit de Perspessicius, tipărită în 32 de exemplare, numerotate de la I la XXXII. Fluide şi delicate, desenele în peniţă sunt mărturia virtuozităţii Ligiei Macovei, elevă a maestrului Jean Alexandru Steriadi şi a pictoriţei Cecilia Cuţescu Storck.
În ultimii ani, ilustrarea operei eminesciene a rămas o preocupare constantă, mai ales în edițiile destinate copiilor și tineretului. Dintre acestea merită semnalate edițiile ilustrate de Semion Zamșa, Vasile Olac, Luminița Penișoară etc.
„Numai, drept vorbind, mama imaginilor – fantazia – mie-mi pare a fi o condițiune esențială a poeziei, pe când reflecțiunea nu e decât scheletul, care în opere de arte nici nu se vede. [...] La unii predomină una, la alții alta; unirea amândurora e perfecțiunea, purtătorul ei – geniul.” (Mihai Eminescu)
Mihai Eminescu, La steaua; il. de Elena Karachentseva şi Simion Zamşa, Bucureşti, Litera Mică, 2014 - Lacul |
Mihai Eminescu, Basme; cuvînt înainte de George Munteanu, ilustraţii de Elena Boariu, ediţia a 2-a, Bucureşti, Editura Ion Creangă, 1977 |
Mihail Eminescu, Somnoroase păsărele; ilustraţii de Ligia Macovei, Bucureşti, Editura Tineretului, 1954 |
Mihai Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă; il. de Petre Vulcănescu, Bucureşti, Editura Ion Creangă, 1974 |
Proiectul „Colecția digitală Eminescu” (PROEM)
Fondul documentar Mihai Eminescu, edițiile operei eminesciene și traducerile care se află în colecțiile Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” sunt puse, începând cu 15 ianuarie 2022, la dispoziţia publicului în format digital. Proiectul „Colecția digitală Eminescu” (PROEM) inițiat de Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” se înscrie în programul instituțional de conservare și prezervare a moștenirii culturale și de valorificare a documentelor de patrimoniu, deschizând noi posibilități de cercetare a operei eminesciene. Colecția digitală Eminescu pe care echipa de la Iași o dezvoltă continuu este modalitatea prin care biblioteca pe care poetul a slujit-o necondiționat contribuie la promovarea operei acestuia.
Colecția digitală Eminescu
Eveniment organizat în parteneriat cu Institutul de Filologie Română „A. Philippide” al Academiei Române – Filiala Iași, vineri, 13 ianuarie 2023, începând cu ora 12.00
Masă rotundă dedicată Zilei Culturii Naționale
Evenimentul va asigura cadrul unui dialog, deschis dezbaterilor libere între specialiști și public, despre rolul instituțiilor de cultură și al cercetării academice în conservarea valorilor culturale naționale, în crearea de opere fundamentale și în asigurarea accesului public la cunoaștere prin intermediul digitalizării acestora.
În cadrul mesei rotunde vor susține alocuțiuni și prezentări dr. Ioan Milică, directorul Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” din Iași, dr. Gabriela Haja, directorul Institutului de Filologie Română „A. Philippide” al Academiei Române – Filiala Iași, dr. Elena Isabelle Tamba, dr. Ioana-Otilia Baskerville, dr. Florin-Teodor Olariu, coordonatori de proiecte în cadrul institutului.
