Lansarea proiectului În vreme de război. Iaşul în perioada 1914-1919
Proiectul În vreme de război. Iaşul în perioada 1914-1919 îşi propune să reconstituie şi să restituie într-o manieră cuprinzătoare istoria unui oraş şi a unei comunităţi, aflate într-unul din cele mai importate momente pentru fiinţarea lor, dar şi pentru istoria românilor deopotrivă. Iaşul a fost capitala politică şi administrativă a statului român în cea mai mare parte a „războiului unităţii naţionale”, cum a fost desemnat de contemporani şi de istorici fenomenul participării Regatului României la primul conflict mondial. După înfrângerea armatei române în toamna anului 1916, Casa Regală, autorităţile centrale ale Statului, personalităţi politice sau culturale şi o mare parte a populaţiei s-au refugiat din calea ofensivei militare a Puterilor Centrale în vechea reşedinţă a domnitorilor Moldovei. Oraşul a pus la dispoziţia efortului de război clădiri particulare sau de instituţii, dar şi energie şi potenţial uman. Cei doi ani au fost foarte dificili atât pentru cei fugiţi de război, cât şi pentru ieşeni, din cauza epidemiei de tifos, a penuriei alimentare, a frigului, a lipsei spaţiilor suficiente de cazare. Autorităţile locale s-au confruntat cu imperativul găsirii de resurse materiale, dar s-au preocupat şi să menţină moralul locuitorilor, refugiaţilor şi al soldaţilor. Iaşul a găzduit, în această perioadă, acţiuni, dezbateri şi decizii fundamentale pentru evoluţia războiului.
Procesul de întregire a statului român la finalul primului război mondial este greu de conceput fără a discuta despre aportul Iaşului. Adeseori s-a spus despre Iaşi că este leagănul unirii. Dar, determinant pentru evoluţia României moderne şi pentru îndeplinirea proiectului naţional, oraşul a fost tratat (cel mai adesea) cu ingratitudine în entuziasmul anilor postunire. Deşi rolul naţional al oraşului a fost uriaş, comparativ cu Bucureştiul sau Clujul, măsurile recompensatorii de refacere materială a oraşului şi de recunoaştere simbolică au fost şi sunt rare şi sincopate. Lipsa unor politici ale memoriei şi a unui discurs afirmativ care să marcheze fizic şi spiritual rolul major al oraşului în construcţia naţiunii române şi suferinţele îndurate de comunitatea ieşeană au consecinţe în marginalizarea de azi a fostei capitale de război. În spiritul adevărului istoric, proiectul are astfel scopul de a recupera istoria Iaşului în contextul conflictului mondial şi al procesului unităţii românilor, de a modifica întrucâtva naraţiunea oficială cu privire la realitatea României moderne. Dincolo de festivismul celebrărilor, proiectul reprezintă şi o formă de a reflecta la devenirea noastră istorică, dar şi de a construi onest naraţiunea cu privire la societatea română actuală şi perspectivele ei.
Sus
