Biblioteca Seminarului Matematic "Al. Myller" - 100 de ani de activitate
Repere istorice
În luna octombrie 1910 a fost semnat actul de naștere al Seminarului Matematic Alexandru
Myller, care în această toamnă celebrează un secol de neîntreruptă activitate în cadrul Facultății de
Matematică de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, Biblioteca Seminarului fiind integrată
Serviciului Științe Exacte al Bibliotecii Centrale Universitare Mihai Eminescu.
Acest nucleu de cercetare în matematică a fost inițiat de profesorul Alexandru Myller, care a
devenit astfel promotorul învăţământului matematic modern la universitatea ieșeană.
Biblioteca de specialitate a fost organizată după modelul sălii de lectură a Seminarului
Matematic de la Göttingen creat de mentorul profesorului Myller, Felix Klein. Colecțiile bibliotecii au
fost ordonate alfabetic, aranjare la raft care se păstrează și astăzi, fiind îmbogățite, în timp, prin
eforturile profesorilor ieșeni, care au întreţinut legături cu matematicieni din lumea întreagă. Deși cele
două Războaie Mondiale au afectat activitatea Universității și, implicit, și pe cea a Seminarului, în
perioada interbelică bibliotecă era cea mai mare bibliotecă de matematică din ţară şi una dintre cele mai
mari din estul Europei.
Profesorul Ilie Popa este cel care urmează la conducerea Bibliotecii Seminarului, în perioada
1947-1952. În 1949, Biblioteca a devenit filială a Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu”
primind, în 1954, numele iniţiatorului său. În 1952, din partea Facultății de Matematică a fost desemnat
pentru coordonare profesorul Adolf Haimovici, urmat de prof. univ. dr. Gheorghe Bantaş (1994-2006),
în prezent acest rol revenindu-i prof. univ. dr. Vasile Oproiu.
Statutul de filială a BCU a permis adăugarea în inventarele bibliotecii a numeroase publicații –
cărți și periodice - cumpărate prin Serviciul de Evidență și completarea colecțiilor.
Perioada 2005-2008 a însemnat o perioadă de strămutări repetate, cauzate de lucrările de
consolidare a corpului A al Universității. În 2008, Biblioteca Seminarului matematic a revenit în
vechile sale spații reamenajate, dotate cu echipamente IT, dar păstrînd specificul structurii originale.
În 2008, în cadrul Seminarului Matematic a fost iniţiată sărbătorirea a 125 ani de la apariţia
revistei „Recreaţii Ştiinţifice”, moment care a prilejuit retipărirea numerelor vechi ale publicaţiei.
Astăzi, Seminarul Matematic „Alexandru Myller” este cunoscut pe toate meridianele globului.
Matematicieni reputaţi i-au trecut pragul de-a lungul timpului - W. Blaschke, E. Bompiani, F. Browder,
Buchin-Su, H. Cartan, E. Cartan, A. Cszászár, A. Denjoy, S.F. Finikov, G.V. Gnedenko, Grell, P.J.
Hilton, A. Lichnerowicz, M. Matsumoto, P. Montal, L.J. Mordell, M. Picone, B. Segre, W. Sierpinski,
V. Volterra.
Biblioteca Seminarului „Alexandru Myller” astăzi
Membrii Seminarului, ≈ 150, sunt cadre didactice de la Facultatea de Matematică a
Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, de la Catedra de matematică a Universităţii Tehnice „Gh.
Asachi”, dar aparțin şi altor facultăţi şi instituţii de cercetare din ţară şi din străinătate.
Colecțiile bibliotecii, care numără peste 81000 de volume (dintre care aproximativ 15000
intrate în fondul bibliotecii după 1990) sunt prelucrate și valorificate de un colectiv de trei bibliotecari
ai Bibliotecii Centrale Universitare. Publicaţiile sunt păstrate în 5 depozite, iar înregistrările lor
bibliografice se regăsesc, aproape în totalitate, catalogul online al BCU.
Biblioteca conţine publicaţii matematice de o imensă valoare
În colecțiile Bibliotecii se află un fond de carte veche şi manuscrise cuprinzând aproximativ 300
volume apărute înainte de 1850, precum:
- Apollonii Pergaei Conicorum libri quatro, 1566;
- Gemma Frisius, R – Arithmeticae Practicae methodus facilus, Lipsiae, 1575;
- Clavius Bambergensis, Christophorus – Geometria practica, Mainz, 1606;
- Pisani, Gio. Batista – Giardino Aritmetico, Milano, 1646;
- Stoiheia arithmetikes, Iaşi, 1818 (carte veche românească).
Acestora li se adaugă peste 700 titluri de publicaţii periodice de specialitate. Dintre cele cu apariţie
mai veche se află:
- Acta Eruditorum (1682- );
- Journal de l'École polytechnique (1797 - );
- Journal für die reine und angewandteMathematik (1829- );
- Compte Rendus de l'Académie des Sciences (1835 - );
- MathematischeAnnalen (1869 - );
- American Journal of Mathematics Pure and Applied (1878 - );
- Recreaţii Ştiinţifice (1883 - );
- Annales Scientifiques de l'Université de Jassy (1900 - )
De asemenea, în bibliotecă există opere complete, în original, ale unor matematicieni celebri -
Euclid, Galileo Galilei, Johannes Kepler, Pierre Fermat, Christian Huygens, Isaac Newton, Jacob
Bernoulli, Leonard Euler, Joseph Louis Lagrange, Pierre-Simon Laplace, Karl Friedrich Gauss,
Auguste Louis Cauchy, Niels Hendrick Abel, Henri Poincaré.
ALEXANDRU MYLLER
(1879 - 1965)
Dacă şcoala de matematică a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” este astăzi una de
recunoaştere internaţională, acest lucru i se datorează în primul rând profesorului Alexandru Myller, al
cărui nume a rămas legat de destinul şcolii matematice pe care a creat-o la Iaşi şi a bibliotecii înfiinţate
în facultate.
A urmat studii liceale şi universitare (Facultatea de Ştiinţe) la Bucureşti, în 1900 luându-şi
licenţa în matematică. Doctoratul său, susținut la Göttingen, sub conducerea ştiinţifică a lui David
Hilbert, a fost în domeniul ecuaţiilor integrale.
Profesorul Myller a fost profesor la Seminarul Pedagogic, la Şcoala de Poştă şi Telegrafie
(1907-1908) şi apoi conferenţiar la Universitatea din Bucureşti (1908-1910). În 1910, a fost numit
profesor de geometrie analitică la Universitatea din Iaşi. În acelaşi an, a pus bazele Seminarului
Matematic al Universităţii ”Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi pe care, prin mari eforturi materiale, l-a
dotat cu o bibliotecă de cărţi şi periodice de specialitate, care în prezent îi poartă numele.
A publicat peste 80 de lucrări ştiinţifice în domeniul ecuaţiilor integrale, geometriei diferenţiale
şi istoriei matematicii, adunate în volumul „Scrieri matematice”, publicat la Editura Academiei Române
în 1959. A studiat ecuaţiile diferenţiale liniare autoadjuncte de ordin par şi ordin impar. A fost primul
matematician care a introdus ecuaţiile integrale cu nucleu antisimetric. A aplicat ecuaţiile integrale la
rezolvarea unor probleme la limită pentru ecuaţii cu derivate parţiale de tip hiperbolic. Plecând de la
lucrările lui T. Levi-Civita, a introdus noţiunea numită azi concurenţă în sens Myller, care l-a condus la
studiul unor configuraţii geometrice numite configuraţii Myller (R. Miron, 1960). A contribuit
fundamental, alături de Gh. Ţiţeica şi O. Mayer, la crearea geometriei diferenţiale centroafine.
A fost membru de onoare al Academiei Române şi Doctor Honoris Causa al Universităţii
Humboldt din Berlin.
Sus
