Memoria vie: Biblioteca Academiei Mihăilene


Expoziţia „Memoria vie: Biblioteca Academiei Mihăilene” se înscrie în sfera amplelor manifestări dedicate Zilelor Bibliotecii din perioada 6-8 noiembrie 2014.

Începuturile bibliotecii coboară până la anul 1640 când domnitorul Vasile Lupu înfiinţează la Biserica Trei Ierarhi Academia Vasiliană, prilej cu care donează cărţi din colecţia personală, una dintre acestea aflându-se în fondurile Bibliotecii Centrale Universitare „M. Eminescu”. De-a lungul timpului, biblioteca, asemenea Academiei, a trecut prin reorganizări succesive, colecţiile îmbogăţindu-se prin donaţiile personalităţilor culturale ale vremii.

Înfiinţarea Academiei Mihăilene în 1835 şi deschiderea porţilor bibliotecii în 8 noiembrie 1839 se leagă de numele domnitorului Mihail Sturdza, care, după modelul vremii, înzestrează biblioteca cu 600 de tomuri. Acest moment este considerat punct de plecare pentru istoria modernă a instituţiei ieşene. Artizanul organizării învăţământului din Moldova în perioada 1820-1849 este Gheorghe Asachi (1788-1869), inginer, arhitect, poet, prozator, dramaturg, pictor şi istoric român. Cărturarul care a luptat pentru propăşirea Moldovei prin „şcoală, limbă şi cultură” a fost desemnat referendar al Epitropiei Învăţăturilor Publice. Este organizatorul primei clase de inginerie şi primului spectacol de teatru în limba română. La propunerea sa, se organiza şi deschidea Academia Mihăileană la 16 iunie 1835, instituţie de învăţământ superior după model european, ce funcţiona cu trei facultăţi (filosofie, drept, teologie) şi două cursuri „extraordinare”. În paralel cu organizarea şi înzestrarea Academiei se avea în vedere şi dezvoltarea bibliotecii acesteia. Referendarul Gheorghe Asachi alcătuieşte Reglementul atingătoriu despre organizaţia unei Bibliotice publice, de ţinerea şi condiţiile intrării în sala cetirei (publicat în Buletin. Foaie Oficială (Iaşi),VIII, nr. 93, 24 noiembrie 1840, p. 363-364; supliment la nr. 93, 24 noiembrie 1840) care cuprinde atât principiile de organizare a unei biblioteci, cât şi regulile de consultare şi păstrare a publicaţiilor, actuale şi astăzi. Cel dintâi bibliotecar al Bibliotecii Academiei Mihăilene a fost Dimitrie Gusti (1818-1887), valoros om de cultură, scriitor, tipograf, alcătuitor de manuale, de mai multe ori primar al oraşului Iaşi. El întocmeşte şi tipăreşte primul catalog de bibliotecă din ţară, Catalogul cărţilor de cetit în Biblioteca Academiei Mihailene (Iasii, în Institutul Albinei, 1841).

Biblioteca Centrală Universitară „M. Eminescu” vă propune o selecţie de cărţi din inestimabilul ei tezaur, mărturie a continuităţii în timp a acestui lăcaş de cultură. Ex-librisul ştampilă al Bibliotecii Academiei Mihăilene de pe paginile volumelor atestă drumul lung şi sinuos parcurs de bibliotecă şi de colecţiile ei, precum şi faptul că doar biblioteca asigură perenitatea valorilor. La cei 175 de ani de la organizarea ei modernă, biblioteca rămâne încă un loc de pelerinaj spiritual.

Sus