2014 încununează o istorie fecundă în realizări, desfăşurată pe parcursul a 175 de ani de continuitate instituţională sub semnul modernităţii culturale a Iaşului universitar . Momentul auroral al Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu" coincide cu instalarea în 1839 - la propunerea referendarului Gheorghe Asachi - a primului său bibliotecar, Dimitrie Gusti (1818-1887). Personalitate cu largi aptitudini organizatorice şi mari disponibilităţi culturale - primar, autor de manuale, lingvist, tipograf, profesor, scriitor -, Dimitrie Gusti preia conducerea Bibliotecii Academiei Mihăilene în 1839 , organizându-i activitatea pe principii moderne. Prioritară în acest sens a fost întocmirea celui dintâi catalog complet al fondului de carte , de altfel primul de acest gen din ţară.

Totodată, spiritul laborios al lui Gusti a contribuit la extinderea legăturilor şi relaţiilor de schimb ale bibliotecii din Iaşi cu Eforia scoalelor publice din Bucureşti, dezvoltând astfel primele acte de colaborare culturală durabilă între cele două Principate, devansându-le pe cele politice. Tot în mandatul de bibliotecar al lui Gusti (1839-1842) este emis şi actul domnesc (20 august 1840) prin care se instituie obligativitatea autorilor şi editorilor vremii de a depune în fondul bibliotecilor câte cinci exemplare din cărţile publicate şi câte un exemplar din periodice , iar prin actul din 17 octombrie al aceluiaşi an se aprobă primul regulament special de organizare a bibliotecilor publice . În ultimul an de mandat al lui Gusti este înfiinţată şi o aşa zisă „Carte de aur" a bibliotecii , în care sunt consemnate numele donatorilor de carte si ale celor care contribuie cu diverse publicaţii la dezvoltarea patrimoniului bibliotecii. Tot în acea perioadă încep şi achiziţiile de cărţi şi alt material didactic din centre apusene recunoscute (Paris, München s.a.).

Zilele Bibliotecii Centrale Universitare (6-8 noiembrie 2014) sunt deopotrivă un moment aniversar, dar şi un prilej de evaluare şi analiză a sensului istoric al unei instituţii confruntate cu provocările noilor tehnologii ale comunicării şi exigenţele societăţii cunoaşterii.

Sus